(FOTO) Frumusețile satului românesc Văsoaia și îndelungata sa istorie multiseculară

by Cristian Dobre

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, am poposit la Văsoaia joi, 07. 03.2019, alături de dl. Cristian Stoica și elevii  Școlii Profesionale ,,Astra″ fiind primiți de părintele paroh Tripa Teodor și enoriași ai bisericii. Ne-am gândit ca prin acțiunea noastră consacrată Anului Omagial 2019 în Patriarhia Română să evidențiem relația dintre satul românesc și natură, dintre spiritualitate și ecologie, așa cum Preafericitul Părinte Patriarh Daniel recomanda recent fotografilor pasionați de satul românesc. Împreună cu Părintele paroh Tripa Teodor am plantat mai mulți pomi fructiferi în fața bisericii de lemn (turnul clopotniță este din piatră) pe care sătenii din Văsoaia au ridicat-o în 1901, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în locul unei bisericuțe tot de lemn care dăinuia de la 1755. Plantarea acestor pomi fructiferi înseamnă o șansă la o lume mai curată, amintindu-ne de natură și importanța ei. Grava criză ecologică care este în fața noastră cere o sensibilitate tot mai mare față de raportul dintre ființele umane și natură. Noi avem o responsabilitate în transmiterea frumuseții naturii în integritatea sa generațiilor viitoare și avem datoria de a administra în mod corect darurile pe care le-am primit. Nu poate să existe o reînnoire a raportului nostru cu natura fără o reînnoire a ființei noastre însăși. Aceste valori sunt profund înrădăcinate în sufletul satului românesc.

Localitatea Văsoaia (filia apaține de parohia Păiușeni) aparține de comuna Chisindia, de aceea când facem referire la Văsoaia și la atestarea documentară a acesteia, ne îndreptăm atenția spre anul 1349 când un document scris în limba latină îl pomenește pe preotul din Chisindia. Un an mai târziu, în 3 martie 1350 un alt document menționează pentru prima dată minele de aur existente pe teritoriul Chisindiei. Avem așadar o viețuire neântreruptă în zonă, atestată documentar, de aproape șapte sute de ani. Acest sat românesc avea în perioada interbelică peste șasesute cincizeci de locuitori, aceștia se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor. Existau mai mult de 120 de case, în acestea locuind chiar și nouă membri ai unei singure familii. Mulți dintre aceștia purtau numele de Oprea, Moț, Lei, Dobrea, Colf, Hurbăr, Colbacer, Braițiu, Birău, Mureșan, Pantea. Tot asemenea nume de familii le întâlnim și pe un pomelnic al eroilor din satul românesc în perioada 1941-1944, pomelnicul din pronaosul bisericii ne arată că satul românesc „de la porțile cerului” a dat un număr de 26 de eroi pentru țara noastră în al doilea război mondial.

Era o vreme acum aproximativ o sută de ani când fructele de la Văsoaia și din localitățile învecinate luau drumul străinătății. În satele de pe Valea Crișului Alb existau în anul 1939, un număr de 25 de cuptoare de mare capacitate care uscau gratuit fructe. 160 de tone de fructe, în special prune au fost uscate într-un singur an. Magiunul de prune făcut la Văsoaia și in satele învecinate era strâns la Chisindia și vândut armatei. 30 de tone de magiun strâns la Chisindia au fost vândute armatei în 1939. Doi ani mai târziu, 10 vagoane de marmeladă urmau să ajungă la soldații români. Aceasta era făcută din mere, pere și mure. La firma „Pruna” înființată în 1920 la Chisindia își duceau și cei din Văsoaia fructele lor. Acestea luau calea exportului, ajungând  în Israel, Franța și Anglia. O frumoasă prezentare a Chisindiei și a satelor aparținătoare comunei este făcută de Vasile Faur în lucrarea monografică dedicată acesteia. De peste 35 de ani se desfășoară la Văsoaia o manifestare tradițională: Târgul Codrenilor. Este o manifestare câmpenească, prilej de întâlnire și premiere a crescătorilor de animale. Cel care a inițiat evenimentul a fost regretatul medic Florin Bârnețiu.

Satul românesc Văsoaia are astăzi doar 14 case, în care locuiesc 27 de suflete. Cu toate acestea, exemplară a fost mobilizarea oamenilor din sat. Au venit cu o mașină de teren și au adus apă, atât de rară în zonă, pentru a uda pomii plantați. Ne-au primit cu multă omenie în casa lor și le-am vizitat gospodăria. Grajdul cu 36 de vaci și curtea plină cu animale arată hărnicia și prosperitatea, care contribuie la menținerea satului.

Mulțumim din suflet pentru solidaritate, ajutor, ospitalitate și omenie familiei Părintelui paroh Tripa Teodor, familiei Miculiț Ioan, familiei epitropului Lucaci Florin și cantorului bisericii Oprea Adrian. Felicităm pe tinerii implicați în activitatea de voluntariat de astăzi, făcându-se astfel martori ai speranței creștine. Sunt mulți care doresc să primească această speranță.

Arhim. Dr. Teofan Mada, vicar eparhial

 

                               

Facebook Comments