Terra a traversat în trecutul ei, în urmă cu 55 de milioane de ani, o perioadă marcată de un fenomen care a semănat foarte mult cu încălzirea globală din zilele noastre, informează site-ul atlantico.fr, potrivit Mediafax.
În 1980, mai mulţi cercetători americani au studiat praful acumulat pe fundul oceanic, în apropiere de Antarctica. În urma acelor analize, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că Terra a cunoscut un proces de încălzire globală, în urmă cu 55 milioane de ani.
În acea perioadă, denumită Maximum termic al trecerii de la Paleocen la Eocen (PETM), ca şi în prezent, temperaturile au crescut, ca şi aciditatea oceanelor, iar anumite specii au dispărut.
Deşi s-a crezut multă vreme că acel episod climatic a durat doar 13 ani, savanţii şi-au revizuit rezultatele şi au ajuns la concluzia că fenomenul s-a întins în realitate pe o perioadă de 1.700 de ani. În schimb, el a fost mult mai brutal decât cel de astăzi, ţinând cont de faptul că, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, temperatura de pe Glob a crescut doar cu 1 grad Celsius. În timpul PETM, temperatura medie globală a crescut cu 5 grade Celsius.
Terra a traversat în trecutul ei, în urmă cu 55 de milioane de ani, o perioadă marcată de un fenomen care a semănat foarte mult cu încălzirea globală din zilele noastre, informează site-ul atlantico.fr, potrivit Mediafax.
În 1980, mai mulţi cercetători americani au studiat praful acumulat pe fundul oceanic, în apropiere de Antarctica. În urma acelor analize, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că Terra a cunoscut un proces de încălzire globală, în urmă cu 55 milioane de ani.
În acea perioadă, denumită Maximum termic al trecerii de la Paleocen la Eocen (PETM), ca şi în prezent, temperaturile au crescut, ca şi aciditatea oceanelor, iar anumite specii au dispărut.
Deşi s-a crezut multă vreme că acel episod climatic a durat doar 13 ani, savanţii şi-au revizuit rezultatele şi au ajuns la concluzia că fenomenul s-a întins în realitate pe o perioadă de 1.700 de ani. În schimb, el a fost mult mai brutal decât cel de astăzi, ţinând cont de faptul că, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, temperatura de pe Glob a crescut doar cu 1 grad Celsius. În timpul PETM, temperatura medie globală a crescut cu 5 grade Celsius.
Însă există şi un element speculativ în ceea ce priveşte originea fenomenului: creşterea concentraţiei de metan s-ar fi putut afla la originea unei creşteri a temperaturilor, încălzind astfel oceanele, care la rândul lor creşteau concentraţia de metan etc. Savanţii estimează că este foarte probabil ca un astfel de fenomen să fie în plină derulare în prezent.
PETM, care nu a fost singurul episod de acest fel – fapt descoperit ulterior -, a dus la extincţia multor specii de pe fundul oceanelor. În schimb, numeroase tipuri de microbi s-au dezvoltat. Cauza acestor dispariţii şi apariţii este simplă: concentraţia de fier prezentă în minerale a crescut, contribuind la iradierea multor specii. Doar cele rezistente la radiaţii au supravieţuit. Într-adevăr, tot mai multe minerale bogate în fier au apărut în acea vreme, iar apa mărilor şi oceanelor a încercat să absoarbă gazul carbonic, determinând o acidificare a oceanelor şi, ca urmare, moartea unora dintre speciile de vieţuitoare marine.
În afara oceanelor, mamiferele s-au schimbat şi ele. Deşi nu se ştie deocamdată cum au putut să apară anumite specii în astfel de condiţii de mediu, savanţii ştiu deja că acea creştere a temperaturii a provocat o dispersie şi o schimbare a aspectului fizic (de talie mai mică, mai slabe etc.) în rândul vechilor vieţuitoare. Natura a suferit de pe urma acestor evoluţii climatice. În statul american Wyoming, de exemplu, anumite plante au dispărut complet şi au reapărut abia după încheierea PETM.
În schimb, planeta a evoluat în ultimii 55 de milioane de ani, iar anumite fenomene care se produc în zilele noastre nu au avut loc atunci. Este cazul creşterii nivelului mărilor şi oceanelor: Deşi au existat inundaţii consistente în epocă, gheţarii erau atunci aproape inexistenţi pe Terra, iar nivelul apei a rămas aproape neschimbat. În prezent, activitatea vulcanică ar putea determina încălzirea scoarţei oceanice şi să ducă astfel la o încălzire a apei. Potrivit specialiştilor, o astfel de derulare a evenimentelor ar putea contribui la creşterea, pe termen scurt, a nivelului apelor cu peste 30 de metri.
Sursa: antena3.ro
