Uleiul esenţial de busuioc are cele mai puternice efecte tonice, revigorante, antidepresive şi stimulente dintre toate uleiurile folosite în mod obişnuit la noi în ţară. Datorită energiei sale fierbinţi, se distinge prin eficienţă în bolile bronho-pulmonare, hormonale, nervoase (epilepsie, paralizie) şi psihice (depresie şi astenie în special). Extern este folosit în inhalaţii, băi terapeutice, masaj sau ca apă de gură.
Eficace în caz de tuse şi colite
Acţionând asupra glandei tiroide, uleiul esenţial de busuioc ajută la menţinerea armoniei fizice (greutate, înălţime) şi la echilibrarea metabolică.
Acest ulei volatil are un efect tonic şi reglator asupra sistemului nervos, ceea ce îl recomandă în astenia nervoasă (în surmenajul intelectual, în epuizarea nervoasă), în migrene, stări depresive, insomnie şi alte afecţiuni de această natură, deoarece purifică şi dinamizează în mod eficient planul psihomental, stimulând intelectul şi asigurând o stare de pace. De asemenea, stimulează glandele suprarenale, fiind capabil să regleze deficienţele ce au dus la apariţia stărilor de stres, nervozitate şi anxietate.
Acest ulei are un pronunţat efect antispastic, datorită metil-eugenolului din compoziţia sa, a cărui acţiune este superioară papaverinei, fiind astfel recomandat ca adjuvant în bronşitele spastice (astmatiforme), în tusea acută uscată sau umedă, în tusea convulsivă, în spasmele gastrice, intestinale, în colită spastică şi în spasmofilie.
Are puterea de a înlătura durerea
Pentru proprietăţile sale antiinflamatoare, anticatarale, decongestionante şi antiinfecţioase este indicat a se folosi în afte, sinuzită, amigdalită, pneumonii, infecţii acute intestinale, infecţii urinare, cistită şi infecţii genitale (salpingite, prostatite), stări febrile.
De asemenea, este util ca adjuvant în unele boli infecţioase virale severe: encefalite, nevrite, hepatite virale A, B, non A, non B, poliomielită, în parazitoze intestinale şi chiar în boli autoimune, deoarece este un bun stimulent şi reglator al imunităţii (imunomodulator).
Fiind un antialgic (înlătură durerea) de elecţie în bolile osteoarticulare degenerative, este util în gută, boli reumatismale, în general, sciatică, poliartrită reumatoidă, artroze cervicale şi lombare.
Efectul său stomahic (stimulează creşterea globală a secreţiilor digestive: salivară, gastrică, pancreatică, intestinală) îl recomandă în anorexie, indigestie, balonare, greaţă şi vărsături.
Cantităţile recomandate
Paralizie: două picături de ulei volatil administrate de două ori pe zi, dimineaţa şi seara.
Andropauză prematură, prostatită, tulburări de dinamică sexuală: se iau trei picături de ulei volatil de busuioc în miere de patru ori pe zi, înainte de mese.
Anorexie: se ia, înainte de masă, o picătură de ulei volatil pe o bucăţică de pâine. Nu se iau mai mult de două doze pe zi.
Astenie, depresie: se administrează două picături de ulei volatil în amestec cu o linguriţă cu miere. Se ia o singură doză dimineaţa, de preferinţă pe stomacul gol.
Bronşită, gripă: se iau două picături de ulei volatil într-o linguriţă cu miere de trei ori pe zi.
Cistită colibacilară: se iau trei picături de trei ori pe zi, la intervale de opt ore.
Infecţii ale tubului digestiv: se iau trei picături cu ulei volatil de busuioc de trei ori pe zi.
Spasme gastrice, spasme intestinale: se administrează, pe stomacul gol, două picături de ulei volatil de busuioc într-o linguriţă cu ulei de măsline, uşor încălzit înainte.
Tuse: se amestecă patru linguri cu miere lichidă cu şase picături de ulei volatil de busuioc. Se administrează câte o jumătate de linguriţă din acest remediu pe parcursul zilei, pentru calmarea acceselor de tuse.
Epilepsie: se fac aromatizări în încăperea în care se locuieşte timp de minimum o oră zilnic.
Migrene: inhalaţii cu trei picături de ulei volatil, realizate de trei ori pe zi. După inhalaţii nu se iese în frig timp de cel puţin o oră.
Prurit: două picături de ulei volatil se amestecă într-o linguriţă cu ulei vegetal de floarea-soarelui sau măsline. Cu acest preparat se masează uşor zonele în care apare senzaţia de mâncărime.
Stări astenice, stări depresive, timiditate, labilitate psihomentală: aromatizări sau pulverizări în încăpere timp de minimum o oră pe zi. Cantitatea de ulei folosită pentru o aromatizare este de trei mililitri de ulei volatil.
Tuse convulsivă: inhalaţii cu patru picături de ulei volatil, realizate de trei ori pe zi.
Metode de utilizare
Administrarea orală a uleiului de busuioc se va face cu foarte mare atenţie, ţinând cond de acţiunea intensă a uleiurilor volatile. Se iau două picături de trei ori pe zi, amestecate cu puţină miere sau îmbibate în pâine. Pentru inhalaţii se vor folosi patru picături de ulei volatil la o cană cu apă clocotită. Vă acoperiţi capul cu un prosop mai mare, astfel încât aburii degajaţi să nu se risipească în încăpere. Inhalaţi şase minute, fără a menţine capul prea aproape de vasul pentru inhalaţii. Este recomandat ca ochii să fie ţinuţi închişi pe întreaga durată a inhalaţiei cu uleiuri volatile. Dacă optaţi pentru o baie terapeutică, puneţi în apa caldă de baie între cinci şi zece picături de ulei volatil pentru o cadă cu apă. Preparatul pentru masaj se obţine amestecând uleiul volatil cu un ulei vegetal natural obţinut prin presare la rece (floarea-soarelui, măsline, susan, alune, migdale, avocado). În cazul uleiului de busuioc, cantitatea necesară e de zece picături de ulei volatil pentru 100 ml de ulei gras. Apa de gură se realizează cu o jumătate de pahar cu apă în care s-au pus două picături de ulei volatil.
– Uleiul esenţial de busuioc are reputaţia unui stimulent al senzualităţii, fiind un afrodiziac eficace mai ales pentru femei, dar este contraindicat persoanelor cu sensibilitate alergică deosebită, copiilor cu vârsta sub 3 ani şi femeilor gravide.
Sursa: taifasuri.ro
