Problemele arădenilor cu primarul Gheorghe Falcă pe tema parcului Eminescu nu sunt singulare, aceeaşi problemă se întâmplă şi în alte oraşe iar organizatii ale societăţii civile au acelaşi mod de protest faţă de atentarea la spaţiul verde al oraşelor.
Reprezentanţii mai multor asociaţii care militează pentru un oraş ecologic au semnat o declaraţie pentru a atrage atenţia opiniei publice.
„Noi, semnatarii prezentei declarații, atragem atenția opiniei publice și instituțiilor statului asupra acțiunilor și/sau intențiilor de distrugere, degradare sau diminuare a unor importanti urbane și spații verzi ale primăriilor din Arad, București (Sector 2, Sector 3, Sector 6), Iaşi, Târgu Mureș, Cluj şi Timişoara” se arată în declaraţie.
Dacă ştim de problemele legate de parcul Eminescu vă prezentăm şi problemele celorlalte oraşe semnatare a declaraţiei.
La București (sectorul 3), primarul Robert Negoiță (PSD) dorește construirea unei săli polivalente in Parcul Titan. În urma protestelor repetate din partea societății civile, Primarul Negoiță a declarat recent că va renunța la acest proiect (v. http://goo.gl/eyyZ4t). De asemenea, în sectorul 2, cetățenii militează în continuare pentru protejarea și reabilitarea Parcului Circului, în ciuda lipsei totale de transparență a administrației centrale (detalii: https://laculteiinfo.wordpress.com/). În sectorul 6 (primar, Rareș Mănescu) (PNL), oamenii așteaptă în continuare ca parcul din zona Tudor Vladimirescu să fie reabilitat, iar sugestiile comunității să fie respectate (detalii: http://initiativatv.blogspot.ro/).
La Iași, primarul Gheorghe Nichita (PSD) dorește realizarea unei parcări subterane în amplasamentul actual al parcului Teatrului Național “Vasile Alecsandri”; de asemenea, Nichita a tăiat teii din centrul orașului (februarie 2013; amendă Garda de Mediu, 60.000 RON) și i-a înlocuit cu arbuști japonezi pitici. Parcarea subterană se dorește o continuare a acestui plan de “modernizare”. În decembrie 2014, Agenția pentru Protecția Mediului Iași a aprobat proiectul, ignorând numeroasele contestații aduse acestuia de către specialiști independenți și publicul larg. În paralel, sute de arbori din Iași sunt mutilați și uciși anual (“toaletați”), prin retezarea coroanelor. Detalii: https://www.facebook.com/IasuliubesteTeii și impotriva.blogspot.co.uk.
La Târgu Mureș, primarul Dorin Florea (PNL) continuă să sfideze grupurile civice de protest, cât și sancțiunile din partea Gărzii de Mediu, masacrând arborii din interiorul municipiului (tăieri rase, “toaletări” abuzive, schimbarea destinației spațiilor verzi etc.). Detalii: https://www.causes.com/campaigns/5415-opriti-masacrul-verde-ne-vagj-ki-minden-fat.
La Cluj, Parcul Feroviarilor este al doilea spațiu verde amenajat al municipiului ca dimensiune, după Parcul Central. Din motive regretabile, opuse unui interes public general, această valoroasă suprafață a dispărut din preocupările deținătorilor și gestionarilor ei și mai ales din obișnuințele locuitorilor orașului. În ultimii ani, parcul nu a mai fost amenajat, dar cel puțin a rezistat încercărilor de deturnare a scopului acestuia, de grădina publică. Din acest punct de vedere, statutul parcului a fost întotdeauna acesta și s-a putut conserva – un spațiu verde cu acces public nelimitat. Păstrat identic și în noile documente ale municipalității – planul urbanistic general și strategia orașului – Parcul Feroviarilor s-a aflat câțiva ani în administrarea clubului de fotbal CFR. Contractul de asociere între Compania Națională de Căi Ferate și CFR Ecomax Cluj a fost semnat în 2006 pe o perioadă de 25 de ani. Clubul CFR, acum prins în litigii pe motive de neplată a redevenței, a renunțat la teren, nefiind interesat să mai pună în practică vreun proiect. Situația parcului este una ingrată. Nici Ministerul Transporturilor nu are fonduri pentru a le investi în acest obiectiv.
Detalii: http://actualdecluj.ro/parcul-nimanui-poveste-cu-fotbal-politica-bani-lobby-si-societate-civila-in-parcul-feroviarilor/.
La Timişoara, administraţia primarului Nicolae Robu (PNL) a tăiat abuziv în 2013 peste 30 de arbori, unii cu valoare ecologică foarte mare, în baza proiectului de „Reamenajare geometrie intersecţie Piaţa Bălcescu„, chiar dacă societatea civilă şi asociaţiile profesionale şi-au exprimat dezacordul, încercând chiar stoparea lucrărilor şi găsirea unei soluţii alternative. Reprezentanţii din teritoriu ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice au întârziat să ia vreo poziţie sau au intervenit prea târziu. Astfel, o piaţă importantă, cu un fond construit valoros, format din clădiri istorice, cu vegetaţie matură, s-a transformat intr-un sens giratoriu anonim, lipsit de locuri pentru oameni şi compromis ca spaţiu public (detalii: http://asopromania.blogspot.ro/2013/10/scrisoare-deschisa-07102013.html). Aceeaşi administraţie, în cadrul proiectului “Reabilitarea Spaţiilor Publice din Centrul Istoric al Municipiului Timişoara”, a demarat (2013) înlăturarea abuzivă a vegetaţiei din Piaţa Libertăţii, nerespectând un proiect autorizat, avizat de mediu şi finanţat prin fonduri europene (Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1). Concret, Piaţa Libertăţii, în mai puţin de doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare, a pierdut 90% din fondul dendrologic (82 de arbori şi 37 de arbuşti, foioase şi răşinoase, multe dintre exemplare cu valoare peisagistică excepţională), în ciuda soluţiei iniţiale de arhitectură – cea autorizată conform legislaţiei în vigoare – care prevedea păstrarea a peste 60% din vegetaţia originală. De altfel, administraţia locală continuă să ignore şi chiar să ironizeze poziţia fermă pe care societatea civilă a luat-o în legătură cu acest deznodământ. Detalii la: http://www.tion.ro/peisagistii-cer-dezbatere-publica-pentru-reamenajarea-pietei-libertatii/1474259
http://www.opiniatimisoarei.ro/cum-vor-sa-rezolve-peisagistii-din-timisoara-lipsa-spatiilor-verzi-din-piata-libertatii-asop-proiectul-initial-nu-a-fost-respectat/03/11/2014/.
În ciuda caracterului aparent local al acestor decizii, nu putem să nu observăm că fenomenul are întindere națională și denotă o viziune contrară noilor tendinţe în urbanism. Orașul este un spațiu al oamenilor și orice decizie urbanistică trebuie, în primul rând, raportată la nevoile comunității. Aerul curat, spațiile verzi și dezvoltarea durabilă sunt premisele unui oraș sănătos. De altfel, acest concept, al echilibrului antropic în raport cu natura, este unul dintre principiile urbanismului modern: “[…] peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni” (Consiliul Europei, Convenţia Europeană a Peisajului, ratificată de România prin Legea 451/2002).
„Prezenta declarație are, prin urmare, scopul de a aduce în atenția instituțiilor centrale ale statului (Guvernul, Parlamentul, Președinția României), cât și organismelor europene (Comisia Europeană, Parlamentul European), mass-mediei naționale și organizațiilor internaționale de protecție a mediului faptul că fenomenul descris mai sus, deși se manifestă în focare locale, a căpătat deja o întindere națională și reclamă intervenții corectoare la cel mai înalt nivel” se mai arată în declaraţie.
Declaraţia propune o serie de măsuri şi acţiuni pentru susţinerea luptei împotriva defrişărilor abuzive din oraşe, din partea arădenilor este semnaţă de Alternativa Civică, prin Sebastian Bulumac, Asociația PRO URBE Arad, prin Arh. Alexandru Nagy-Vizitiu, Mișcarea Arădeană, prin Claudiu Cristea, Grupul civic Respiră Verde, prin Bandean Eugen, Galeria Oldart, prin Laurentiu Constantin Cladovan, Centrul pentru Studii și Inițiativă Civică, prin Doru Neacșu şi Asociația „Miloș Cristea” prin Adela Cristea.
Sâmbătă arădenii sunt din nou chemaţi în parcul Eminescu pentru a protesta faţă de planurile de distrugere a parcului de către administraţia Falcă.
