Prezentare. Este una dintre cele mai longevive plante. Poate trai pana la 600 de ani. Nu prea înalt (maximum sapte metri), cimisirul este un arbust întalnit în paduri, mai ales în cele aflate în zone calcaroase. Chiar si frunzele acestui venerabil sunt deosebite, adica nu sunt întotdeauna verzi, culoarea lor fiind, uneori, rosie sau portocalie. Deci, daca veti întalni în padure un asemenea arbust, trebuie sa stiti ca el nu vesteste toamna, ci ca asa îi este felul. Cimisirul face parte din familia celastraceelor.
Valente terapeutice au radacinile, coaja si frunzele. Din acestea se prepara infuzie, decoct sau tinctura.
Substante active importante: vitamine (vitamina C, în primul rand), rasina, tanin si mai ales o substanta rara – buxenina.
Întrebuintari.
Ceaiul pe baza de cimisir este recomandat pentru combaterea asteniei de primavara. Este folositor si în terapii privind ficatul. Combate febra si actioneaza si ca sedativ. Rolul cel mai important al acestei plante medicinale, exceptional rol am putea spune, este în blocarea cancerului. Datorita buxeninei, care este un alcaloid, dezvoltarea celulelor canceroase poate fi oprita. Potrivit dr. Alexander Reinhardt, faptul acesta a fost dovedit în laborator.
Tot dr. Reinhardt propune si o reteta: decoctul necesar tratamentului cu cimisir se face din 30 de g radacina sau 50 g frunze uscate (daca frunzele sunt verzi, se pun 80 g), care se adauga la un litru de apa. Se beau trei cesti de ceai în fiecare zi, fara a se depasi doza – tratamentul putand deveni toxic.
Daca apar semne de toxicitate chiar si cazul în care se beau doar trei cesti de ceai de cimisir, tratamentul se va întrerupe, fiind reluat peste un anumit timp cu doze mai mici. În orice caz, la administrarea unui asemenea tratament se va consulta, în prealabil, medicul.
Prin traditie, cimisirul este folosit ca remediu în afectiunile bilei.
Cimisirul este folosit, uneori, si ca arbust decorativ.
Sursa: sanatate.bzi.ro
